Analiza activităţii econimico-gospodăreşti a întreprinderii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A

MOLDOVEI

 

Catedra ,,Merceologie şi comerţ”

 

RAPORT

PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂ

Baza de practică ,,TRESMUS-GRUP” SRL

 

 

 

Studentul anului III,

Specialitatea ,,Merceologie şi comerţ”,

grupa Merc-121,

                                                                                                       Lungu Lucian

                                                   _______________                  

                                                                                                        (semnătura) 

 

 

 

Conducătorul practicii de la catedră

Dr. conf. univ. Fedorciucova Svetlana

            ___________

(semnătura)

 

 

 

Chişinău-2015

 

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................3

 

CAPITOLUL I

CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII “TRESMUS-GRUP”SRL………………………….4

 

1.1 Caracteristica generală şi domeniile de activitate a întreprinderii…………………………..4

1.2 Structura managerial-organizatorică…………………………………………….....................5

 

CAPITOLUL II

CARACTERISTICA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL LA ÎNTREPRIDEREA “TRESMUS-GRUP”SRL…………………………………………………………………………..6

2.1 Baza tehnico-materială ………………………………………………………………………..6

2.2 Organizarea proceselor de depozitare ……………………………………………………….7

2.3 Organizarea prceselor tehnologico-comerciale……………………………………………….8

2.4 Recepţia cantitativă şi calitativă a loturilor marfare………………………………………..11

2.5 Activitatea de promovare a mărfurilor………………………………………………………13

 

CAPITOLUL III

ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII “TRESMUS-GRUP”SRL…………………………………………………………………………15

3.1 Analiza activităţii econimico-gospodăreşti a întreprinderii………………………………...15

 

CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………………………………………………...22

BIBLIOGRAFIA…………………………………………………………………………………..23

ANEXE……………………………………………………………………………………………..24

 

 

 

 

 

 

 

INTRODUCERE

Făcînd parte din sectorul contrucţiilor, sfera sistemelor de încălzire, apeduct, cnalizare este de o importanţă majoră în cadrul economiei oricărui stat, avînd un rol deosebit în formarea, renovarea şi modernizarea continuă a societăţii, deoarece participă intensiv la promovarea progresului tehnic şi a dezvoltării ştiinţifice, care le rîndul lor oferă dinamică dezvoltării şi modernizării economico-socială a ţării.

În ultimii ani s-a observat o creştere semnificativă a construcţiei noilor blocuri locative şi a diferitor unităţi economice sau locative. Din acest motiv cererea sistemelor de încălzire, apeduct şi canalizare a crescut considerabil. Totodată putem constata că puţine din aceste sisteme pot fi produse la noi în ţară de aceea ele sunt importate din diferite ţări. Statistica demonstrează că importul mereu a prevalat exportul, observându-se mereu această diferenţă dintre ele.

Sortimentul materialelor şi sistemelor de încălzire este foarte variat, din această cauză, întreprinderile se axează pe lărgirea gamei sortimentale a acestor tip de mărfuri.

În condiţiile contemporane întreprinderea este un organism foarte complex, care se confruntă cu o mulţime de obiective contradictorii ce ţin de tactica şi strategia dezvoltării şi de satisfacerea intereselor proprietarilor şi ale managerilor.  O nuanţă importantă a întreprinderii devine tot mai mult cifra de afaceri, care reflectă ponderea firmei pe piaţă. Reformele economice în Republica Moldova se desfăşoară din ce în ce mai intensiv, de aceea toţi managerii trebuie să se adapteze rapid şi eficient la cerinţele impuse de noile condiţii ale economiei de tranziţie, să însuşească noile concepţii, metode şi tehnici de management pentru a asigura nu numai continuitatea întreprinderilor pe care le conduc, dar şi dezvoltarea lor în condiţiile unui mediu concurenţial aflat în continuă avansare.

Pentru a evidenţia particularităţile sortimentului şi calitatea mărfurilor din sfera sistemelor de încălzire, apeduct şi canalizare, a fost studiata şi analizată activitatea întreprinderii din industria materialelor de construcţii “TRESMUS-GRUP” SRL.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII “TRESMUS-GRUP”SRL

 

1.1 Caracteristica generală şi domeniile de activitate a întreprinderii

 

Entitatea “TRESMUS-GRUP” SRL a fost înregistrată la 17.05.1999 cu numarul 1002600039681. Autorizaţia de funcţionare cu nr 7999 este eliberată din 21.02.2014 pe o perioadă de 1 an. Entitatea  începe să se impună pe piaţa Republicii Moldova cu distribuirea materialelor pentru sisteme de încalzire autonomă, apeduct, canalizare, aer condiţionat, materiale izolante şi tehnică sanitară. “TRESMUS-GRUP” SRL fiind reprezentanta oficială a uzinelor producătoare de peste hotare, garantează siguranţă şi calitate tuturor produselor la preţuri accesibile. De altfel, calitatea produselor este demonstrată de certificatele internaţionale corespunzătoare precum şi de faptul că firma a trecut cu succes testarea şi certificarea în Republica Moldova. De asemenea, “TRESMUS-GRUP” SRL acordă servicii de montare şi punere în funcţiune a sistemei de încălzire autonomă oferind în acelaşi timp garanţie sistemelor instalate şi produselor achiziţionate. La sfîrşitul anului 2013 întreprinderea “TRESMUS-GRUP” SRL realizează un rebranding al întreprinderii prin deschiderea magazinului “Metroterm”, cu sediul entității mun. Chișinău, str. Petricani 18/1.

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2 Structura managerial-organizatorică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL LA ÎNTREPRIDEREA “TRESMUS-GRUP”SRL

 

2.1 Baza tehnico-materială

 

      Baza tehnico-materială a întrprinderii cuprinde totalitatea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar necesare efectuării operaţiunilor comerciale. Ea este o parte a resurselor materiale ale comerţului. Astfel pentru a eficientiza productivitatea, pentru a pune in aplicare proiectele, entitatea “TRESMUS-GRUP” SRL beneficiază de o larga bază tehnico-materială:

 

Teren – suprafaţa mare a sa permite localizarea:

• magazinului;
• 2 depozite largi;
• spaţiu pentru păstrarea ţevilor de lung metraj şi diametre mari;
• spaţiu pentru păstrarea cazanelor de fontă;
• spaţiu pentru păstrarea rezervoarelor, boilere de volum mare;
• parcare.

 

Depozite – întreprinderea dispune de 2 depozite:

• Depozitul 1: în el sunt depozitate mărfuri de dimensiuni mai mari precum centrale de încălzire, radiatoare de aluminiu, condiţionere, materiale izolante, ţevi de PPR.
• Depozitul 2: în el sunt depozitate în parţial toată de radiatoare de oţel. Pe lingă acestea se mai depozitează mărfuri sanitare(vase WC, vase urinale, chiuvete, bide-uri) si ţevi Pex-Al-Pex

 

Mijloace de transport în interiorul magazinului:

• Electrotranspletă
• Transpaletă manuală
• Cărucioare mici
• Cărucioare mari

 

Mijloace de transport în afara magazinului:

• Stivuitor
• Autocamion pentru transportul mărfurilor
• 3 autotorisme pentru transportarea mărfurilor în cantitaţi mici.

 

Mobilierul comercial – este reprezentat în parţial de rafturi metalice cu înălţimea de 2,5 m, care formează 4 rinduri ce permit clienţilor o orientare uşoara în magazin. Magazinul mai dispune şi de dulapuri de sticlă unde sunt afişate modele de mărfuri puse în vinzare şi rafturi pentru păstrarea mărfurilor de mici dimensiuni. Locurile de munca a vînzătorilor din magazin sunt dotate cu mese speciale cu dulăpioare şi scaune.

 

Aparate, utilaje de măsurare, reglare şi control – sunt reprezentate de diferite aparate şi sisteme utilizate în special de inginerii întreprinderii în timpul lucrărilor de montare, instalare sau reparaţie.

 

Uneltele şi invetarul gospodăresc – sunt reprezentate de uneltele folosite de către deridicatoare.

 

 

2. Organizarea proceselor de depozitare la întreprindere

 

Un aspect cu implicaţii deosebite asupra întregii activităţi, îl reprezintă depozitarea şi păstrarea materiilor prime, materialelor şi mărfurilor în magaziile şi depozitele întreprinderii, în condiţii de maximă eficienţă economică.

Organizarea spaţiilor de depozitare acoperă o arie importantă de probleme pe care conducerea trebuie să le rezolve în aşa fel încât exploatarea ulterioară a depozitului să se realizeze în condiţii de eficienţă economică ridicată.

Alegerea sistemului de depozitare şi, implicit, a mijloacelor de mişcare a produselor în depozit, precum şi amplasarea şi identificarea lor în cuprinsul depozitului sunt cele mai importante aspecte ale organizării spaţiilor, din punct de vedere al efectului lor economic.

Există mai multe sisteme de depozitare a căror alegere se face în funcţie de: caracteristicile produselor depozitate şi cantităţile din fiecare produs care trec prin depozit.

Astfel, la întreprinderea „TRESMUS-GRUP” SRL organizarea procesului de depozitare are loc prin cîteva metode:

 

• Depozitarea în vrac: este un mod de depozitare și de transport în grămezi neordonate și fără ambalaj al unor mărfuri, de ex: fitting-uri de polipropilena, fitting-uri de metal, fitting-uri polietilenă, robineţi, furtunuri de lungime mică, sifoane pentru chiuvete, etc.

 

• Depozitarea în stive bloc: Pentru produsele cu ambalaj rezistent şi al căror stoc mediu reprezintă încărcătura mai multor palete se poate folosi aşezarea paletelor una peste alta în stive bloc a căror înălţime se determină în funcţie de: sarcina pe paletă, rezistenţa ambalajului, capacitatea portantă a podelei, posibilităţile de ridicare şi înălţimea liberă a construcţiei. Metoda este folosită pentru depozitarea următoarelor tipuri de mărfuri: fitting-uri ambalate în cutii, vase de expansiune, centrale termice, radiatoare de aluminiu, etc.

Avantajul acestui sistem de depozitare îl reprezintă câştigul de suprafaţă utilă datorat numărului redus de alei de circulaţie utilizat.

Sistemul este folosit, de obicei, pentru stocajul de rezervă, caz în care pentru prepararea comenzilor se foloseşte o altă soluţie.

 

• Depozitarea pe stelaje: Este cea mai utilizată soluţie pentru stocarea produselor aşezate pe palete şi în containere. Sistemul este folosit pentru diferite categorii de produse şi chiar pentru acelea al căror stoc mediu nu foloseşte raţional spaţiul unei palete – caz în care prin soluţii simple se aşează pe aceeaşi paletă mai multe produse. Dimensiunile stelajelor sunt determinate de mărimea STAS a paletei Europene (1200 x 800mm) şi de înălţimea liberă a construcţiei

 

• Depozitarea în containere mici: Pentru produsele de volum şi cantitate mica se folosesc containere de mici dimensiuni aşezate direct în stelaje sau  pe palete (sau alte suporturi) care sunt apoi aşezate în alveolele alocate lor.

Pentru a nu genera cheltuieli cu manipularea, ele se aşeză la înălţimi accesibile oamenilor  fără alte mijloace mecanice de ridicare. Se depozitează astfel mărfuri precum: piese de schimb şi fitting-uri.

 

 

3. Organizarea prceselor tehnologico-comerciale

 

Procesul tehnologico-comercial este format din totalitatea operaţiilor concomitente sau succesive necesare asigurării obţinerii produsului comercial. În procesul tehnologic comercial se creează relaţii de intercondiţionare între forţa de muncă, mărfurile şi utilajele comerciale.

Obiectele muncii în comerţ pot fi: obiecte singulare, un asortiment de produse, unităţi de stocare. Pentru a se ajunge la soluţii raţionale este nevoie de numeroase informaţii despre obiectele muncii şi relaţiile lor în cadrul proceselor tehnologice.

 

Mijloacele de muncă sunt acele obiecte pe care omul le interpune între el şi obiectele muncii; în această relaţie se utilizează proprietăţile mecanice, fizice, chimice ale obiectelor ca mijloc de forţă asupra altor obiecte, cu un scop precis. În sens larg se cuprind şi clădirile sau orice fel de amenajări destinate activităţii de comerţ.

Procesul tehnologic dintr-un magazin reprezintă un sistem de activităţi principale şi secundare desfăşurate într-o anumită ordine, mai mult sau mai puţin continuă şi în mod simultan. În ultima instanţă se poate aprecia că procesul tehnologic comercial reglementează desfăşurarea în condiţii optime a diferitelor procese dintr-un magazin.

De remarcat totodată şi faptul că procesul principal este subsistem al tehnologiei comerciale a unui magazin, proces ce se desfăşoară în sala de vînzare, el cuprinzînd toate activităţile care slujesc nemijlocit desfacerea mărfurilor în timp ce procesul secundar are ca spaţiu de realizare suprafeţele auxiliare ale magazinului, destinate recepţionării, depozitării şi pregătirii mărfurilor pentru vînzare, depozitării ambalajelor etc.

Cunoscînd părţile componente ale tehnologiei comerciale se pot identifica direcţiile de acţiune pentru adaptarea acesteia la specificul fiecărui tip de magazin. Astfel, în proiectarea tehnologiei se urmăreşte cu deosebire:

- stabilirea celor mai adecvate soluţii pentru vehicularea, păstrarea, depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vînzare;

- alegerea celor mai raţionale forme de expunere şi vînzare a mărfurilor;

- determinarea necesarului de utilaje comerciale, în funcţie de asortimentul de mărfuri şi formele de vînzare practicate;

- asigurarea unui aport judicios între efectivul personalului comercial şi cel al vizitatorilor magazinului pe de o parte, între utilajele comerciale şi specificul mărfurilor comerciale pe de altă parte.

Procesul tehnologic comercial se referă la mijloacele şi procedeele cu ajutorul cărora se desfăşoară mişcarea, recepţia, formarea asortimentului comercial şi păstrarea mărfurilor. Astfel tehnologia raţională la întreprinderea “TRESMUS-GRUP” SRL a condus la o înaltă productivitate a muncii, în condiţii optime de muncă pentru lucrători, concomitent cu asigurarea aprovizionării rapide cu mărfuri a comercianţilor detailişti în cantităţile şi structura sortimentală necesare consumului populaţiei din zonă. Procesul tehnologico-comercial la entitate cuprinde următoarele activităţi principale şi secundare:

 

Procese Principale:

1. Primirea mărfurilor:

- aducerea mijlocului de transport la depozit/magazin;

- verificarea documentelor ce însoţesc mijloacele de transport;

- descărcarea mijlocului de transport;

- formarea unităţilor de încărcătură paletizate;

- transportul lotului de mărfuri în depozit/magazin;

 

2. Recepţia mărfurilor:

- sortarea mărfurilor;

- numărarea;

- verificarea dacă cantitatea şi tipul mărfii corespunde cu datele din factura ce însoţeşte lotul de marfă şi cu contractul de livrare;

- controlul calităţii mărfurilor;

- întocmirea documentelor de intrare a mărfurilor şi a proceselor-verbale în caz de  neconcordanţă cu documentele de livrare;

- păstrarea în custodie a mărfurilor necorespunzătoare calitativ până la rezolvarea litigiilor cu furnizorii-producătorii;

- transportul mărfurilor în spaţiile de depozitare-păstrare corespunzătoare;

- trimiterea mostrelor şi a listelor specificative referitoare la cantitate, tip, preţ, mărime, culoare,  în magazin;

 

3. Depozitare – păstrare – vînzare:

- aşezarea mărfurilor paletizate în celulele de stelaj;

- aşezarea mărfurilor vrac pe rafturi;

- primirea comenzilor beneficiarilor de către vînzător;

- formarea comenzilor;

- transmiterea comenzilor depozitarilor/magazinierilor;

- preluarea mărfurilor din stelaje-rafturi;

- formarea lotului de marfă;

- întocmirea avizului de expediţie;

- verificarea concordanţei dintre documentele de livrare şi lotul de marfă;

 

4. Expediţia mărfurilor:

- predarea loturilor astfel centralizate primitorilor-distribuitori;

- încărcarea în mijloacele de transport auto;

- transportul la beneficiari;

- predarea la beneficiari;

-predarea în vederea facturării la compartimentul financiar a documentelor semnate de beneficiari;

 

Procese Secundare:

1. Primirea, recepţia şi restituirea ambalajelor de transport:

- primirea de la furnizori-producători, recepţia şi sortarea ambalajelor de transport care însoţesc mărfurile (containere, palete, lăzi etc.);

- recondiţionarea şi restituirea ambalajelor de transport;

 

2. Primirea, recepţia şi restituirea ambalajelor de desfacere recuperabile:

- primirea, recepţia şi sortarea ambalajelor de desfacere (cutii, pungi, saci etc.);

- depozitarea-păstrarea, vînzarea şi livrarea ambalajelor de desfacere împreună cu mărfurile;

- sortarea, recondiţionarea şi valorificarea ambalajelor de desfacere prin restituirea lor la furnizori;

 

3. Colectarea şi recondiţionarea containerelor şi sacilor-container utilizaţi pentru livrarea mărfurilor la beneficiari.

 

 

4. Recepţia cantitativă şi calitativă a loturilor marfare

 

Recepţia loturilor de mărfuri este operaţia de identificare şi verificare cantitativă şi calitativă a mărfurilor şi se realizează de către beneficiar în prezenţa sau absenţa furnizorului. Locul de desfăşurare poate fi la sediul furnizorului sau al beneficiarului şi se efectuează de catre lucrătorii responsabili de recepţie. La întreprinderea “TRESMUS-GRUP” SRL recepţia loturilor marfare are loc deobicei la sediul ei deoarece se procură marfă în cantităţi mai mari şi este realizată de către depozitar sau magazinier, în dependenţă de locul unde se depozitează marfa, şi 1-2 ajutori.

Recepţia se deosebeşte de controlul tehnic de calitate şi prin modalităţi şi prin efectele pe care le produce. Recepţia are un caracter tehnic, dar în acelaşi timp are caracter economic şi juridic.

Scopul recepţiei constă în verificarea modului în care furnizorul îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare) şi dacă organele de transport îşi respectă obligaţiile legate de integritatea mărfurilor pe toată durata transportului. Controlul final de recepţie are rolul de a constata dacă produsele sunt corespunzătoare sau nu calitativ. Persoanele răspunzătoare de recepţie are rolul de a urmări, în continuare, evoluţia stării calitative a mărfurilor recepţionate în timpul depozitării şi pînă în momentul livrării din depozit.

 

Metodologia receptiei. La întreprinderea “TRESMUS-GRUP” SRL procesul de recepţie implică următoarele operaţii:

1. verificarea documentelor;
2. verificarea identităţii şi mărimii lotului (recepţia cantitativă);
3. verificarea calitaţii (recepţia calitativă).

 

Verificarea documentelor - cu ocazia recepţiei se verifică următoarele documente:

• documente de contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificaţiile;
• documentele de însoţire a mărfii: de livrare, de transport ;
• documente de atestare a calităţii: buletin de analiză, certificat de calitate.

 

Verificarea cantitativă a loturilor de mărfuri - verificarea cantitativă a lotului de marfuri se face prin numărare, măsurare sau cîntărire, în funcţie de felul mărfurilor, pe baza specificaţiilor din contract. Verificarea cantitativă se realizează prin:

• verificare 100% (bucată cu bucată);
• verificare prin eşantionare

 

Verificarea calitativă a loturilor de mărfuri - verificarea calităţii mărfurilor reprezintă procesul de măsurare, examinare, etalonare, încercare sau orice altă modalitate de comparare a unităţii verificate cu specificaţiile care îi sunt aplicabile. Procesul de recepţie a unui lot de marfă presupune: