Influenţa jocurilor teatrale asupra gustului estetic al preşcolarilor

Desfăşurarea jocului: Înainte de a organiza jocul vom spune copiilor că astăzi în ospeţie la ei va veni o poveste. Pentru ca ei să descopere povestea le vom propune copiilor măştile şi atributele personajelor. Desigur masurîndu-le ei vor dori să se joa

ce.

La început rolurile vor fi propuse copiilor care intră mai uşor în rol.

Prezentatorul: A semănat moşneagul ridiche. ( imită semănatul ridichei) Şi a crescut ridichea mare, mare. Şi venise moşneagul s-o scoată.(mirat)

Toţi: Trage el trage, dar n-o poate scoate!

Prezentatorul: Hai copii să chemăm pe cineva în ajutor. Pe cine să chemăm?

Moşneagul: Babă, băbuşă vino de m-ajută!

Bunica: Iaca vin moşnege!

Prezentatorul: Şi a apucat bunica de moşneag, moşneagul de ridiche. Trag ei trag, şi n-o pot scoate!(se dezamăgesc) A chemat-o bunica şi pe nepoţică.

Bunica: Nepoţică, vino-ncoace!

Nepoţica: (alergînd spre ei) Vin, bunicuţă,vin!

Prezentatorul:Şi a apucat nepoţica de bunică, baba de moşneag, moşneagul de ridiche.

Toţi: Trag ei trag, dar  n-o pot scoate! (miraţi)

Prezentatorul: Şi l-a chemat nepoţica şi pe căţeluşul Grivei, care alergă în grabă.

Toţi: A apucat căţeluşul de nepoţică, nepoţica de bunică, baba de moşneag, moşneagul de ridiche.Trag ei trag, dar n-o pot scoate. (dezamăgiţi)

Prezentatorul: A  chemat-o căţeluşul şi pe pisică. Şi pisica a alergat tot o fugă.

Toţi: A apucat pisica de căţeluş, căţeluşul de nepoţică, nepoţica de bunică, baba de moşneag, moşneagul de ridiche.Trag ei trag, dar n-o pot scoate.( şi mai dezamăgiţi)

Prezentator: Tocmai pe atunci trecea pe acolo un şoricel. Şi cînd a apucat de coadă la pisică a ieşit ridichea.(şoricelul fuge şi apuca pisica de coadă, toţi scot ridichea şi se bucură)

Pentru a efectua repetat jocul rolurile se vor schimba.

2.Teatrul de umbre „Gogoaşa”.

Scopul: educarea interesului faţă de creaţiile populare, formarea priceperilor de a modela vocea, pentru a reda mai clar fiecare rol, formarea priceperilor de a dirija teatrul de umbre.

Pregătirea: povestirea textului după imagini, intonarea caracteristică fiecărui rol.

Decorul: „Gogoaşe” de diferite mărimi –una mică (care va sta pe fereastră), una mijlocie,care se va rostogoli (ambele întunecate), un moşneag, şi o babă , figurinele întunecate ale celorlalte personaje din poveste.

Desfăşurarea jocului: vom propune copiilor să joace singuri teatru, noi fiind prezentatori.

Prezentatorul: Azi am invitat-o la noi pe povestea „Gogoaşa”.

(Sub fon muzical intră moşul şi baba)

Prezentatorul: Era odată de mult o babă şi un moşneag.Într-o zi moşneagul o roagă...

Moşneagul: Măi ,babă ia fă nişte gogoaşe.

Baba: D’apoi n-am nici făină nici smîntînă, din ce să coc?

Moşneagul: (rugător) Mai mătură prin cămară, mai cutură sacii din pod. Poate-i adu-

na ceva?!( Baba începe a mătura, scutură un sac, ia un vas şi spune: „Am să fac o gogoşică, am săi pun şi smîntînică, am s-o dau prin untişor, pe tava să se prăjească, pe gem să se răcorească” . Moşul şi baba trec după ecran. Începe teatrul de umbre)

Baba (pune gogoaşa pe geam) : Las’ să se răcorească!

Pezentatorul: (pe gînduri) S-a săturat gogoaşa să tot stea pe fereastră şi s-a rostogolit de pe fereastră pe prispă, de pe prispă pe iarbă, de pe iarbă pe cărăruţă şi s-a tot rostogolit pe cărăruşă...

( Se schimbă decoraţiile. Pe marginea ecranului în loc de silueta casei apar  brăduţi)

Prezentatorul: Se rostogoleste gogoaşa prin pădure şi se întîlneşte cu iepuraşul.

(Iepuraşul vine sărind)

Iepuraşul (lăudăros): Gogoaşă, gogoaşă, am să te mănînc!

Gogoaşa (mirat): Nu mă mînca iepuraşule, eu un cîntec am să-ţi cînt:

Sînt gogoaşă, gogoşată,                                              De la babă am fugit,

Sînt gogoaşă, gogoşată,                                              De la babă am fugit,

Din cămară adunată                                                    De la moş am fugit,

Şi scobită din covată.                                                  Acum iepure vezi bine,

Prin smîntînă cotilită,                                                  C-am să fug şi de la tine.

Pe tava prăjită.

( Gogoaşa se rostogoleşte pe lîngă iepure,care se ia după el, apoi dispare)

  Prezentatorul:Şi s-a rostogolit gogoaşa cît s-a rostogolit, pînă s-a întălnit... (înce-tişor) cu lupul.

(Lupul şi iepuraşul apar la mijlocul ecranului)

Lupul (încrezut): Gogoaşă, gogoaşă, am să te mănînc!

Gogoaşa (neînfricat): Nu mă mînca lupule, eu un cîntec am să-ţi cînt:                         

Sînt gogoaşă, gogoşată,                                              De la babă am fugit,

Din cămară adunată                                                    De la moş am fugit,

Şi scobită din covată. De la iepure-am fugit.

Prin smîntînă cotilită, Acum lupule vezi bine,

Pe tava prăjită. Cam să fug şi de la tine.

Prezentatorul: Şi s-a rostogolit gogoaşa cît s-a rostogolit, iar în cale-i iese...(încet) ursul.

( Iese ursul, clătinîndu-se, şi se opreşte înaintea gogoaşei)

Ursul: Gogoaşă, gogoaşă, am să te mănînc!

Gogoaşa (sigur): Nu mă mînca ursule, eu un cîntec am să-ţi cînt:

(Copiii cîntă împreună cu gogoaşa)

Sînt gogoaşă, gogoşată,                                              De la moş am fugit,

Din cămară adunată                                                    De la Iepure-am fugit,

Şi scobită din covată. De la lup am fugit.

Prin smîntînă cotilită, Acum ursule vezi bine,

Pe tava prăjită. C-am să fug şi de la tine.

De la babă am fugit,

Prezentatorul: Şi iarăşi s-a rostogolit gogoaşa. Se rostogoleşte gogoaşa cît se rostogoleşte, iar în calea ei vulpea apare .

( Vulpea apare cu pas dansator, săltăreţ)

Vulpea (umilită): Gogoaşă, gogoşică. Ce fumoasă şi rumenă eşti!

Prezentatorul: Gogoaşa s- a ruşinat şi a început să cînte.

Gogoaşa (cochetînd):

Sînt gogoaşă, gogoşată,                                              De la moş am fugit,

Din cămară adunată                                                    De la iepure-am fugit,

Şi scobită din covată. De la lup am fugit,

Prin smîntînă cotilită, De la urs am fugit.

Pe tava prăjită. Acum vulpeo să vezi bine,

De la babă am fugit, C-am să fug şi de la tine.

De la moş am fugit,

Vulpea (mulţumită): Ce cîntecel drăguţ! Dar am cam îmbrătinit şi sunt cam surdă. Urcă-te la mine pe năsuc mai aproape de urechi şi mai cîntă-mi o dată!

(Gogoaşa apare pe nasul vulpii)

Prezentatorul: S-a urcat gogoaşa pe nasul vulpii şi a început să cînte. Dar nici nu reuşise să cînte că vulpea a făcut –am şi a înghiţit-o.

(Repede se ascunde gogoaşa după vulpe)

Prezentatorul: Cred că aţi înţeles copiii, că nu trebuie să fim lăudăroşi şi să ascultăm

de cei maturi casă nu ne punem viaţa  în pericol.

3.Teatrul de degete „Capra cu trei iezi”

Scopul: educarea valorilor umane ca –adevărul, omenia, responsabilitatea faţă de cei-

lalţi, formarea priceperlo r de a juca teatrul de degete.

Pregătirea: povestirea poveştii de către educator, repovestirea conţinutului de către copii.

Decorul: măştile – ineluşe ale celor trei iezi, caprei şi a lupului.

Personaje: trei iezi, capra, lupul.

Desfăşurarea jocului: pentru ca copiii să nu încurce personajele, măştile se fixează atît din partea din faţă, cît şi din cea din spate a ineluşului. Copiii pot juca cîte unul sau cîte doi spectacolul.

Prezentatorul: Era odată o capră care avea trei iezişori. (Actorul prezintă capra şi iezişorii) Într-o zi cînd capra a mers să le-aducă la iezişori de mîncare, le-a spus: Capra (dînd din cap): Să închideţi uşa cu zăvorul şi să nu deschideţi la nimeni, iar ca să nu vă mănînce lupul – eu cînd am să vin am să vă cînt:

(Actorul mişcă încet degetele în ritmul melodiei)

Toţi: Trei iezi cucuieţi uşa mamei,descuieţi!

         Că mama v-aduce vouă, lapte-n ţîţe,

         Iarbă-n barbă, mălăieş în călcăieş,

         Trei iezi cucuieţi uşa mamei descuieţi!

Prezentatorul: A-ţi înţeles? i-a întrebat capra.Da-a! Au răspuns iezii şi au tras zăvorul.

( Actorul inclină încet măştile în semn de conversaţie)

Prezentatorul: Capra a plecat, iar de după colţul casei apare lupul. (Actorul mişcă mîna, parcă capra ar merge. Schimbă, sub masă, masca caprei cu cea a lupului, ducînd lupul lîngă iezi) Şi începe a cînta:

Lupul (cu vocea joasă): Trei iezi cucuieţi uşa mamei,descuieţi!

                                       Că mama v-aduce vouă, lapte-n ţîţe,

                                       Iarbă-n barbă, mălăieş în călcăieş,

                                      Trei iezi cucuieţi uşa mamei descuieţi!

Iedul cel mare: Asta-i mama noastră! ( se pune masca pe degetul mijlociu, iedul mijlociu pe degetul arătător, celelalte fiind îndoite)

Iedul cel mic: (masca stă pe degetul mare) Asta nu-i mama noastră la mama noastră

glasu-i mai subţire ! (Actorul mişcă degetele în sus, în jos imitînd conversaţia)

Prezentatorul: Auzind una ca asta lupul, s-a supărat foc şi s-a dus la dentist să-şi ascute limba şi dinţii.(se ascunde lupul sub masă)

Iezii: S-a dus lupul!s-a dus! (se şoşotesc iezii) La,la, la. La,la ,la! (actorul imită prin mişcări conversaţia)

Prezentatorul: Nu trecuse mult timp, şi lupul popîc, iar la uşa iezişorilor.Bate la uşa şi începe a cînta.

Toţi (cu vocea subţire): Trei iezi cucuieţi uşa mamei,descuieţi!

                                       Că mama v-aduce vouă, lapte-n ţîţe,

                                       Iarbă-n barbă, mălăieş în călcăieş,

                                       Trei iezi cucuieţi uşa mamei descuieţi!

Iedul cel mare: Asta-i mama noastră!

Iedul mijlociu (bucuros): Asta-i mama noastră!

Iedul mic: Asta nu-i mama noastră, la mama noastră gasu-i mai duios! (mîhnit şi plîngăreţ)

Iedul cel mare: (sare bucuros) Asta-i mama noastră! Mama noastră!

Prezentatorul: S-a dus iedul cel mare şi neascultător să deschidă uşa, dar n-a reuşit bine s-o deschidă, că lupul l-a şi înghiţit!

(Se apropie iedul de lup, şi cu mîna, unde stă  masca lupului scoatem masca iedului mare)

Prezentatorul: Iedul mijlociu s-a ascuns sub covată, iar iedul mic după horn. (Se scoate atent cu degetul arătător, masca iedului mic şi se stîng degetele pumn)  Lupul s-a tot învîrtit prin casă, cît s-a învîrtit şi s-a aşezat pe covată.

(Actorul mişcă lupul împrejurul pumnului, parc-ar căuta iezii,apoi pune degetul (în picioare) deasupra pumnului)

Lupul a stărnutat, iar iedul de sub covată  : Să fii sănătos năşelule!

Lupul (se ridică şi se înclină spre iedul mijlociu): A-ha! Aici îmi erai!) cu mîna pe

care stă lupul scoatem şi masca iedului mijlociu)

Prezentatorul: Aşa l-a mîncat lupul şi pe iedul mijlociu, numai pe iedul cel mic nu la mai găsit. (lupul se ascunde) Cînd a venit capra acasă, la găsit pe iedul cel mic după horn, plîngînd. (Actorul pune atent masca iedului mic pe degetul mare, iar capra pe cel mijlociu).

Iedul (plîngînd): Mămică,lupul mi-a mîncat frăţiorii!

Capra (bocind):  Iezişorii,mamei, iezişori!

Prezentatorul: Au plîns ei căt au plîns, apoi au mers la nişte cumătre ale caprei s-au jeluit, s-au sfătuit. A venit capra acasă, a săpat o groapă mare, a umlut-o cu crengi, a făcut o masă de ceară, şi un scăunel a făcut, şi bucate gustoase a gătit. L-a poftit şi pe lup la praznic şi cum lupul înfuleca pe două fălci,capra a aprins focul în groapă, focul

s-a aprins şi lupul a căzut în groapă.(punem lupul la marginea mesei)

Lupul (jalnic): Sari cumătră, scapă-mă! Că-mi arde inima!

Capra: Arzi cumătre, arzi! Cum mi-o ars şi mie inima, cînd mi-ai mîncat iezişorii!

Prezentatorul: Şi cum ardea lupul îm foc, din burta lui au ieşit cei doi ieduţi, şi au fost ei cuminţi şi au ascultat de mămica lor. Iar lupul cînd vede foc o ia la sănătoasa.

(Atent sub masă punem măştile celor doi ieduţi care se apropie de mămica lor, apoi toţi se închină)

Grupa pregătitoare

Teatrul de păpuşi „Fata babei şi fata moşneagului”

Scopul: educarea atitudinii adecvate faţă de calităţile: bunătatea, mila, hărnicia, grija şi responsabilitatea faţă de ceilalţi, lenea, zgîrcenia, lăcomia, răutatea ş.a.;

Pregătirea: povestirea poveştii în baza imaginilor, repovestirea conţinutului de către copii, pregătirea decoraţiilor:

Decorul: păpuşile bibabo ale fetei moşneagului, doua măşte de căţeluşe–una murdară şi alta deschisă la culoare, Sfînta Duminică, figurinele din carton ale fîntînei– una părăsită (pe o faţă), alta nouă, cu două cupe pe ea (pe altă faţă), cuptorul– unul ars (pe o faţă) şi unul îngrijit (pe altă faţă), copacul de pere (din ramuri) – unul cu ramuri goi altul cu ramuri cu frunze şi pere. Fundalul verde cu flori al tavanului.

Personajele: fata babei, fata moşneagului, căţeluşa, părul, fîntîna, cuptorul, Sfînta Duminică.Pentru o prezentare mai reuşită ar fi bine ca copiii să repete eventual cuvintele pe roluri, desigur e necesar de a cunoaşte copiii cu păpuşile şi machetele.Educatorul le va spune copiilor că astăzi vor fi martorii întîmplărilor din povestea „Fata babei şi fata moşneagului”

(Pe tavan apare fata babei şi fata moşneagului. Pentru început rolurile lor le ve juca educatorul)

Fata moşneagului: Astăzi am venit la voi, să vă spunem se-am făcut mai an’trecut.

Fata babei: Dragi copii, să vă gîndiţi, cum în viaţă voi să fiţi. Să fiţi voi aşa ca mine,

sau ca dînsa nu-i mai bine?

Fata moşneagului: Voi povestea urmăriţi, ca să ştiţi cum să trăiţi!

Prezentatorul: Era odată o babă şi un moşneag. Şi baba evea o fată, şi moşneagul avea o fată. Fata babei era slută, leneşă şi rea, iar fata moşneaguluiera frumoasă, harnică şi bună la inimă. Baba tot îi spunea întruna moşneagului, că fata lui e rea, că n-o ascultă, şi că ar trebui s-o alunge de la casă. Aşa că, într-o zi moşneagul ,chiar o alungase, n-avea încotro.

(Fata babei şi fata moşneagului se uită una la alta, apoi fata babei îi face din băsmăluţă şi dispare. Fata moşneagului se uită în urmă şi porneşte mîhnită  înainte)

Prezentatorul: A mers fata moşneagului, a mers cît a mers şi a întîlnit o căţeluşă. (apare căţeluşa) Căţeluşa era murdară şi neîngrijită.

Căţeluşa: Fată frumoasă şi harnică, spală-mă, îngrijeşte-mă şi am să-ţi fiu şi eu de folos vreo dată.

Prezentatorul: Fata a spălat căţeluşa, a îngrijit-o şi a mers mai departe.

(Fata se apropie prin faţă de căţeluşă,  parc-ar îngriji-o. În acelaşi timp se schimbă căţeluşa cu cea îngrijită, apoi fata dînd din mînă, în semn de rămas bun, şi pleacă mai departe)

Prezentatorul: A mers ea, a tot mers  şi vede în cale un păr uscat şi plini de omizi

(într-un colţ apare părul)

Părul (mîhnit): Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă , curăţă-mă de omizi şi îţi voi fi şi eu de folos vreodată.

Prezentatorul: Fata şi-a suflecat mîinicile, a curăţat pomul de omizişi crenguţe uscate, la îngrijit şi pomul a-nverzit, iar fata a mers mai departe.(Fata se apropie din faţă parcă l-ar curăţi, se schimbă copacul uscat cu cel verde,apoi dă din mînă şi merge mai departe, copacul se ia pentru al umple cu pere)

Prezentatorul: A mers fata cît a mai mers, şi în cale-i apare o fîntînă părăsită. (Apare fîntîna părăsită)

Fîntîna: Fată frumoasă şi harnică! Curăţă-mă, îngrijeşte-mă şi-ţi voi prinde şi eu bine vreodată.

Prezentatorul:Şi fata a curăţat fîntîna, a îngrijit-o şi apoi a mers mai departe.

(Fata se apropie prin faţă, parc-ar curăţa-o. Actorul întoarce machetul fîntînii,cu fîntî-

na îngrijită în faţă, apoi fata dă  din mînă luîndu-şi rămas bun, şi merge iar)

Prezentatorul: A mers ea cît a mers şi în cale i-a apărut un cuptor ars şi dărîmat. (Apare cuptorul)

Cuptorul: Fată frumoasă şi harnică! Curăţă-mă, lipeşte-mă cu lut şi-ţi voi prinde şi eu bine vreodată.

Prezentatorul: Şi fata a curăţat cuptorul, l-a lipit, l-a îngrijit şi iar a pornit la drum.

(Fata se apropie de cuptor să-l îngrijească, actorul printr-o rotire schimbă faţa cuptorului, apoi fata îşi ia rămas bun şi merge mai departe)

Prezentatorul: A mers ea cît a mai mers, pînă a ajuns la casa Sfintei Duminici. Care a primit-o la ea şi a rugat-o să-i hrănească copiii, să-i laie şi să aibă grijă de treburile casei. Cînd a venit Sfînta Duminică toate erau la locurile lor.

Sfînta Duminică: Îţi mulţumesc că ai avut grijă de copiii mei şi de treburile casei. Ca să te mulţumesc, urcă-n pod şi alege una din lădiţe.

Prezentatorul: Fata a urcat în pod şi a luat lădiţa cea mai mică şi cea mai veche şi urîtă. Apoi şi-a luat rămas bun şi a mers înapoi spre casă.

(Fata se îmbrăţişează cu Sfînta Duminică, ia apoi lada şi porneşte spre casă)

Prezentatorul: A mers ea cît a mers şi în cale-i apare cuptorul. Cuptorul era plin cu plăcinte rumene şi aromate. Fata a gustat din ele (fata se apropie prin faţa cuptorului, care stă la mijlocul scenei, stă puţin, apoi porneşte mai departe), apoi a mers mai departe.

Prezentatorul: A mers fata, a tot mers şi în faţă-i apare fîntîna cu apă dulce ca mierea, iar pe apă stau două cupe. Fata a băut apă din fîntînă, apoi a luat cupele şi a mers mai departe.(Fata se apropie prin faţă, de fîntînă scoate cupele şi le dă după tavan, parcă le-ar fi pus în ladă, apoi porneşte la drum)

Prezentatorul: A mers fata a tot mers, iar în cale-i apare părul doldora de roade. Părul şi-a aplecat ramurile şi fata a gustat din rodul lui, apoi a mers mai departe.

(Apare părul plin de pere, care se înclină  puţin în faţă, fata ia pere şi pleacă mai

departe)

Prezentatorul: A mers ea, a mai mers şi a întîlnit şi căţeluşa. Căţeluşa era frumoasă,

iar la gîtul ei avea o salbă de galbeni. Căţeluşa s-a gudulat pe lîngă fată, şi ea spus să-şi ea salba în semn de mulţumire. Fata a luat salba şi a mers acasă.