Influenţa jocurilor teatrale asupra gustului estetic al preşcolarilor

(Apare căţeluţa se gudulă pe lăngă  fată, fata îşi ia salba şi merge)

Prezentatorul: Ajungînd acasă fata le-a spus ce i s-a întîmplat şi baba a hotărît să-şi trimită şi ea fata, să-şi încerce norocul.

(Fata se opreşte la mijlocul scenei, apare şi fata babei)

Fata babei: Ce peripeţii am făcut eu, le veţi vedea şi altă dat’ că chiar mi-i ruşine de ele.(Fetele se închină şi dispar)

3.Verificarea impactului jocurilor teatrale asupra formării gustului estetic.

Activitatea teatralizată reprezintă una dintre activităţile cele mai preferabile de către copii, astfel demonstrîndu-le spectacole, am observat atracţia lor faţă de poveşti, faţă  de activităţile de creaţie, dar mai ales o curiozitate deosebită pentru ei reprezintă implicarea lor de sine stătătoare în cadrul jocurilor teatrale.

Implicîndu-se în jocuri copiii din grupa mică nu numai că s-au învăţat să lucreze în echipă, dar şi să se respecte unul pe altul, de asemenea am observat că subiectele jocurilor teatrale erau deseori folosite în jocurilor lor simbolice, de zi cu zi. Trebuie să menţionez faptul că copiilor mici le este foarte greu să joace teatrul de jucării şi cel de carton, mai uşor pentru ei a fost să joace teatrul – dramatizare „Foişorul”. Un moment surprinzător  pentru mine a fost faptul, că neavînd experienţă teatrală ei cu mult entuziasm încercau mai bine zis, să se joace cu personajele imitînd educatorul (după posibilităţile lor).

Trebuie să explic că lipsa iniţiativei, nepăsarea în timpul procesului de implicare în cadrul spectacolelor, lipsa priceperilor de modelare a vocii la unii copii este determinată de particularităţile fragedei copilării şi particularităţile individuale ale lor. (anexa nr.1)

În cadrul grupei mari, începînd cu vîrsta de 4-5 ani, am observat că copii deja conştientizează că ei sunt actorii, că anume modul cum ei se vor exprima va determina perceperea personajului.Spre deosebire de cei mici care erau la început, ga-

ta să accepte orice rol, doar ca să ia şi ei parte, preşcolarii de vîrsta medie chiar iniţial

au început să-şi aleagă rolurile. Deoarece vocabularul este mult mai bine dezvoltat ei sunt mult mai flexibili în exprimare, pot deja să-şi modeleze vocea, cu mici orientări iniţiale ale educatorului. Fiind nu mai puţin receptivi la cele ce se întîmplă în jur, s-au implicat în mare parte în cadrul spectacolelor propuse, lăsîndu-i să propună ei singuri variante ale spectacolelor erau destul de originali în propuneri, de exemlu: Scufiţa Roşie va suna politia, care va aresta lupul; ridichea va fi scoasă cu combina; iezii se vor înarma şi-l vor alunga pe lup de la casa lor ş.a.

Atît fiind spectatori, dar şi actori, preşcolarii mari au manifestat un înalt grad de emotivitate,interes, iniţiativă, sîrguinţă în redarea rolurilor şi pregătirea materialelor.

De asemenea am observat că copiii şi-au îmbunătăţit relaţiile între ei. Problemă încă, rămîne comportamentul deviant al copilului Banari Marius, care este un copil cu dizabilităţi psihice, restul copiilor manifestă un comportament adecvat, sunt prietenoşi şi săritori la nevoie. Desigur trebuie de menţionat faptul că, rolul decisiv în formarea comportamentului adecvat al copiilor îi revine educatorului.

 

                                                       Încheiere

În concluzie vreau să menţionez că jocurile teatrale dezvoltă nu numai gustul estetic al copiilor, provocat de operele literare, ci educă la copii frumuseţea relaţiilor stabilite într-o comunitate. Pentru mine personal jocurile teatrale au devenit un mijloc favorabil de educaţie moral-civică şi estetică.

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                      Bibliografie:

1. Gugiuman, A. ş.a. Introducere în cercetarea pedagogică. Îndrumar pentru cadrele didactice. Ed. Tehnica. Chişinău – 1993. 187p.
2. Cucoş, C. Pedagogie (ediţia a doua). Ed. Polirom. Iaşi – 2006. 446p.
3. Pălărie, V. Pedagogie. Ed.Universul Pedagogic. Chişinău – 2007. 160p.
4. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Grupul Editorial Litera Internaţional. Chişinău-Bucureşti – 2000.
5. Nicola,I. Tratat de pedagogie şcolară. Ed. Didactică şi pedagogică. Bucureşti –1996
6. Petcu, G. Tehnologia jocului (curs de prelegeri pentru studenţii facultăţii Pedagogie şi Psihologie).Bălţi – 1998. 70p.
7. Cemortan, S. Activitatea teatralizată a copiilor. Ed. Stelpart. Chişinău – 2010. 160p.
8. Артемова, Л.В. Театрализованные игры дошкольников. Книга для воспитателя дет. сада.  Москва: Просвещение – 1991. 127с.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                              Anexa 1. a)

Grupa mică.

 

     a) Modul de reacţie în timpul vizionării spectacolului:

Nr.ctr.	Emoţii şi sentimente	Nr. copiilor
1.	Bucurie, interes, plăcere, entuziasm, optimism	19
2.	Tristeţe, insatisfacţie, nepăsare, indiferenţă	0

    

b) Sentimente depistate în urma desfăşurării spectacolelor:

Nr. ctr.	Sentimentele depistate	Nr. copiilor
1.	Iniţiativa de a juca roluri	13
2.	Atracţia faţă de teatru şi operele literare	19
3.	Dorinţa de a propune propria sa variantă	8

   

c) Nivelul de implicare în cadrul prezentării spectacolului (copiii):

Nr. ctr.	Nivelul de implicaţie	Nr. copiilor
1.	I – participare totală	7
2.	II – participare parţială	11
3.	III – nepăsare	1

 

                               Anexa 1. b)

d) Schimbări în dezvoltarea limbajului:

Nr. ctr.	Indicatori	Nr. copiilor
1.	Îmbogăţirea vocabularului	18
2.	Modelarea vocii	7
3.	Utilizarea în vorbire a limbajului artistic (la solicitare)	7

 

    

e) Schimbări în comportament:

Nr. ctr.	Indicatori	Nr. copiilor
1.	Responsabilitatea faţă de lucuri şi de cei din jur	12
2.	Spiritul de echipă	17
3.	Ajutorul reciproc în activitate şi joc	12
4.	Relaţii de prietenie în cadrul colectivului	19

 

 

 

 

                                          Anexa 2. a)

Grupa mare

     a) Modul de reacţie în timpul vizionării spectacolului:

Nr.ctr.	Emoţii şi sentimente	Nr. copiilor
1.	Bucurie, interes, plăcere, entuziasm, optimism	19
2.	Tristeţe, insatisfacţie, nepăsare, indiferenţă	0

    

b) Sentimente depistate în urma desfăşurării spectacolelor:

Nr. ctr.	Sentimentele depistate	Nr. copiilor
1.	Iniţiativa de a juca roluri	17
2.	Atracţia faţă de teatru şi operele literare	17
3.	Dorinţa de a propune propria sa variantă	15

   

c) Nivelul de implicare în cadrul prezentării spectacolului:

Nr. ctr.	Nivelul de implicaţie	Nr. copiilor
1.	I – participare totală	15
2.	II – participare parţială	3
3.	III – nepăsare	1

 

                                          Anexa 2. b)

d) Schimbări în dezvoltarea limbajului:

Nr. ctr.	Indicatori	Nr. copiilor
1.	Îmbogăţirea vocabularului	15
2.	Modelarea vocii	16
3.	Utilizarea în vorbire a limbajului artistic	12

 

     e) Schimbări în comportament:

Nr. ctr.	Indicatori	Nr. copiilor
1.	Responsabilitatea faţă de lucuri şi de cei din jur	18
2.	Spiritul de echipă	16
3.	Ajutorul reciproc în activitate şi joc	19
4.	Relaţii de prietenie în cadrul colectivului	18